Cum e să ai totul dar să nu ai nimic?
Cum e să fii iubit, dar să nu poți iubi?
Cum să uiți detalii, mirosuri, culori, idei, vise când....fac parte din lumea ta?
De ce ...oamenii preferă calea spre stânga, unde vechiul predomină și nimic nu e bun, în loc să aleagă calea din dreapta, unde totul este nou și plin de mister?
De ce sunt oamenii masochiști?
De ce aleg săăă...își încalce principiile când totul e perfect?
De ce atâta nedumirire când totul este clar, clar ca lacrima?
Din pasiune, probabil, și din dorința de a reînvia trecutul în nou. Iar trecutul este trecut.
Dar eu nu le găsesc scuze. Vreau doar să știu "cum" și "de ce"?
(martie, 26)
